Sari la conținut

Abuz sexual asupra copiilor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[[wiki]]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în februarie 2013
Autor - Martin Van Maële

Abuzul sexual asupra copiilor este o formă de abuz în care un adult sau un adolescent mai în vârstă abuzează un copil în scopul obținerii unei stimulări de natură sexuală.[1][2]. Acest tip de abuz face parte din categoria mai largă a abuzurilor sexuale. În literatura de specialitate de limbă engleză se regăsește cu denumirea de CSA care vine de la titulatura de ’’Child Sexual Abuse’’.

Definiție

[modificare | modificare sursă]

Formele de abuz sexual asupra copiilor includ pretinderea sau obligarea unui copil să se implice în activități sexuale (indiferent de rezultatul acestora), expunerea indecentă a organelor genitale ale abuzatorului în fața copilului, prezentarea de materiale pornografice unui copil, contactul sexual efectiv cu un copil indiferent dacă se ajunge la copulare sau nu, contactul fizic dinte abuzator și organele genitale ale copilului, privirea organelor genitale ale copilului chiar și fără contact sexual sau folosirea copiilor pentru a produce materiale pornografice[1][3][4] Efectele abuzului sexual asupra copiilor produc, printre altele: depresii [5], dezordini datorate stresului post-traumatic,[6] anxietate,[7] înclinația de a se victimiza în viața de adult,[8] și chiar traume fizice[9] ale copilului. Abuzul sexual din partea unui membru al familiei este o formă de incest, și poate rezulta în traume psihologice mai serioase și cu o mai mare întindere în timp, mai ales în cazul incestului parental.[10] Se aproximează că între 15% și 25% din femei și respectiv între 5% și 15% din bărbați au fost abuzați sexual când erau copii.[11][12][13][14][15] Cei mai mulți abuzatori sexuali sunt familiarizați cu victimele lor; aproximativ 30% dintre ei sunt rude ale copilului, cel mai adesea frați, tați naturali sau vitregi, unchi sau veri cu victimele lor; aproximativ 60% sunt alte persoane cunoscute din anturajul copiilor ca de pildă prieteni ai familiei, bone sau vecini; cazurile în care abuzatorii sunt total străini de copii nu depășesc 10% din totalul cazurilor de abuz sexual asupra copiilor.[11] Cel mai frecvent bărbații sunt cei care comit abuzuri sexual asupra copiilor; studiile arată ca femeile comit între 14% și 40% din abuzurile raportate asupra băieților și aproximativ 6% din abuzurile raportate asuprea fetițelor.[11][12][16] Cei mai mulți abuzatori ai copiilor pre-pubescenți sunt pedofili,[17][18] cu toate acestea un mic procent dintre abuzatori nu întrunesc criteriile pentru a fi considerați pedofili.[19] Conform legii, „abuzul sexual asupra copiilor" este un termen general care descrie acele acte criminale în care un adult se angajează în activități sexual cu un minor sau exploatează un minor în scopul obținerii unei gratificări sexuale.[4][20] Asociația Americană de Psihiatrie a exprimat în mod clar că „copiii nu pot să își dea acordul pentru efectuarea de activități sexual cu adulții” și condamnă orice astfel de acțiune în care un adult se angajează în activități sexuale cu copii: „Orice adult care se angajează în activități sexuale cu un copil face un gest criminal și imoral care în nici un caz nu poate fi considerat un comportament normal sau acceptabil de către societate”[21].

Efecte

[modificare | modificare sursă]

Traumele psihologice

[modificare | modificare sursă]

Abuzul sexual asupra copiilor poate avea ca rezultat traume atât pe termen scurt cât și pe termen lung, incluzând psihopatologia în viața adultă [9][22] Efectele psihologice, emoționale, fizice și sociale includ depresia,[5][23][24] stresul post-traumatic,[6][25] anxietatea,[7] tulburările de nutriție, stima scăzută de sine, tulburările disociative; suferință psihologică generală și tulburări ca de pildă somatizarea, nevrozele, durerile cronice,[24] Comportament sexualizat,[26] probleme școlare; și probleme de comportament care pot să includă abuzul de substanțe dăunătoare,[27][28] comportament distructiv, criminalitate în viața adultă și tentative de suicid.[11][29][30][31][32][33] Nu a fost identificat un model caracteristic al apariției acestor simptome[34] și există mai multe ipoteze cu privire la cauzalitatea acestor asocieri.[5][35][36]

Un studiu finanțat de Institutul National al Abuzurilor de Droguri, SUA a descoperit ca "pentru 1400 de femei, abuzul sexual asupra copiilor a fost asociat cu o creștere a dependentei de droguri, alcool și alte boli psihologice. De exemplu, femeile care au suferit de abuz sexual non-genital în copilărie sunt de 2.83 ori mai probabil sa sufere de dependenta de droguri în comparație cu femeile care nu au fost supuse vreunui abuz sexual."[28]

Statistici

[modificare | modificare sursă]

Olanda

[modificare | modificare sursă]

După C.E. Dettmeijer-Vermeulen, raportor național de trafic de persoane și violență sexuală asupra copiilor, 3% din făptași sunt femei,[37] 14,58% din victime sunt de sex masculin[37] și „cele mai multe victime sunt abuzate de un membru de familie, prieten sau cunoscut.”[37] Unul din șase făptași este el însuși minor.[38] Aceste cifre sugerează că abuzul heterosexual este mult mai frecvent decât cel homosexual.

Convenția de la Lazanrote

[modificare | modificare sursă]

Convenția pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor la data de 11 iulie 2007 în cadrul celei de-a 1002-a reuniune a Delegațiilor Miniștrilor. Ea prezintă detaliat acțiunile pe care statele UE trebuie să le ia pentru prevenirea exploatării sexuale și protejarea victimelor exploatării sexuale [39]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Child Sexual Abuse”. Medline Plus. U.S. National Library of Medicine. . 
  2. ^ Committee on Professional Practice and Standards (COPPS), Board of Professional Affairs (BPA), American Psychological Association (APA) (august 1999). „Guidelines for Psychological Evaluations in Child Protection Matters”. American Psychologist. 54 (8): 586–593. doi:10.1037/0003-066X.54.8.586. Accesat în . Sumar pentru neinițiați. Abuse, sexual (child): generally defined as contacts between a child and an adult or other person significantly older or in a position of power or control over the child, where the child is being used for sexual stimulation of the adult or other person.  Parametru necunoscut |lay-source= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |lay-date= ignorat (ajutor)
  3. ^ Martin, J., Anderson, J., Romans, S., et al. (1993). Asking about child sexual abuse: methodological implications of a two-stage survey, Child Abuse and Neglect, 17, 383-392.
  4. ^ a b Child sexual abuse definition from the NSPCC
  5. ^ a b c Roosa M.W., Reinholtz C., Angelini P.J. (1999). "The relation of child sexual abuse and depression in young women: comparisons across four ethnic groups," Journal of Abnormal Child Psychology 27(1):65-76.
  6. ^ a b Widom C.S. (1999). "Post-traumatic stress disorder in abused and neglected children grown up," Arhivat în , la Wayback Machine. American Journal of Psychiatry; 156(8):1223-1229.
  7. ^ a b Levitan, R. D., N. A. Rector, Sheldon, T., & Goering, P. (2003). "Childhood adversities associated with major depression and/or anxiety disorders in a community sample of Ontario: Issues of co-morbidity and specificity Arhivat în , la Wayback Machine.," Depression & Anxiety; 17, 34-42.
  8. ^ Messman-Moore, T. L.; Long, P. J. (). „Child Sexual Abuse and Revictimization in the Form of Adult Sexual Abuse, Adult Physical Abuse, and Adult Psychological Maltreatment”. Journal of Interpersonal Violence. 15 (5): 489–502. doi:10.1177/088626000015005003. 
  9. ^ a b Dinwiddie S, Heath AC, Dunne MP, et al. (2000). "Early sexual abuse and lifetime psychopathology: a co-twin-control study." Psychological Medicine, 30:41–52
  10. ^ Courtois, Christine A. (). Healing the Incest Wound: Adult Survivors in Therapy. W. W. Norton & Company. p. 208. ISBN 0393313565. 
  11. ^ a b c d Julia Whealin, Ph.D. (). „Child Sexual Abuse”. National Center for Post Traumatic Stress Disorder, US Department of Veterans Affairs. 
  12. ^ a b David Finkelhor (). „Current Information on the Scope and Nature of Child Sexual Abuse” (PDF). The Future of Children. (1994) 4(2): 31-53. 
  13. ^ „Crimes against Children Research Center | University of New Hampshire”. Crimes against Children Research Center | University of New Hampshire. . 
  14. ^ „Family Research Laboratory”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Kevin M. Gorey and Donald R. Leslie (aprilie 1997). „The prevalence of child sexual abuse: Integrative review adjustment for potential response and measurement biases”. Child Abuse & Neglect. Elsevier Science Ltd. 21 (4): 391–398. doi:10.1016/S0145-2134(96)00180-9. 
  16. ^ Dube, Shanta R, Robert F. Anda, Charles L. Whitfield, David W. Brown, Vincent J. Felitti, Maxia Dong, Wayne H. Giles. (2005). Long-term consequences of childhood sexual abuse by gender of victim. American Journal of Preventive Medicine, Vol. 28, pp. 430-438. PMID 15894146
  17. ^ Hall RC, Hall RC (aprilie 2007). „A profile of pedophilia: definition, characteristics of offenders, recidivism, treatment outcomes, and forensic issues”. Mayo Clinic Proceedings. Mayo Clinic. 82 (4): 457–71. doi:10.4065/82.4.457. PMID 17418075. 
  18. ^ Ames, M. Ashley; Houston, David A. (). „Legal, social, and biological definitions of pedophilia”. Archives of Sexual Behavior. 19 (4): 333–42. doi:10.1007/BF01541928. PMID 2205170. 
  19. ^ Laws, Dr. Richard; William T. O'Donohue (). „H. E.Barbaree, M. C.Seto”. Sexual Deviance: Theory, Assessment, and Treatment. Guilford Press. pp. 175–93. ISBN 1-57230-241-0. 
  20. ^ The Sexual Exploitation of Children Arhivat în , la Wayback Machine., Chart 1: Definitions of Terms Associated With the Sexual Exploitation (SEC) and Commercial Sexual Exploitation of Children (CSEC) (p. 4), University of Pennsylvania Center for Youth Policy Studies, U.S. National Institute of Justice, August 2001.
  21. ^ „APA Letter to the Honorable Rep. DeLay (R-Tx.)”. APA Online. . Accesat în . 
  22. ^ Nelson EC, Heath AC, Madden PA, et al. (2002). "Association between self-reported childhood sexual abuse and adverse psychosocial outcomes: results from a twin study.," Archives of General Psychiatry, 59:139–145
  23. ^ Spatz Widom, Cathy; Dumont, Kimberly; Czaja, Sally J. (). „A Prospective Investigation of Major Depressive Disorder and Comorbidity in Abused and Neglected Children Grown Up”. Archives of General Psychiatry. 64 (1): 49–56. doi:10.1001/archpsyc.64.1.49. PMID 17199054. ; lay summary
  24. ^ a b Arnow, B. (). „Relationships between childhood maltreatment, adult health and psychiatric outcomes, and medical utilization”. Journal of Clinical Psychiatry. 65 (Suppl 12:10-5): 10–15. PMID 15315472. 
  25. ^ Joan Arehart-Treichel (). „Dissociation Often Precedes PTSD In Sexually Abused Childre”. Psychiatric News. American Psychiatric Association. 40 (15): 34. doi:10.1176/pn.40.15.00400034a. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Faller, Kathleen C. (). Child Sexual Abuse: Intervention and Treatment Issues. Diane Publishing. p. 6. ISBN 078811669X. 
  27. ^ Melissa A. Polusny; Victoria M. Follette (). „Long-term correlates of child sexual abuse: Theory and review of the empirical literature”. Applied and Preventive Psychology. Elsevier Ltd. 4 (3): 143–166. doi:10.1016/s0962-1849(05)80055-1. 
  28. ^ a b „Childhood Sex Abuse Increases Risk for Drug Dependence in Adult Women”. NIDA Notes, National Institute of Drug Abuse, volume 17, no. 1. National Institutes of Health. aprilie 2002. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Freyd, J.J., Putnam, F.W., Lyon, T.D., Becker-Blease, K. A., Cheit, R.E., Siegel, N.B., & Pezdek, K. (). „The science of child sexual abuse”. Science. 308 (5721): 501. doi:10.1126/science.1108066. PMID 15845837. 
  30. ^ Dozier, M., Stovall, K.C., & Albus, K. (1999) Attachment and Psychopathology in Adulthood. In J. Cassidy & P. Shaver (Eds.). Handbook of Attachment (pp. 497–519). NY: Guilford Press, ISBN 1-57230-826-5
  31. ^ Kendall-Tacket, K. A., Williams, L. M., & Finkelhor. D. (1993). Impact of Sexual Abuse on Children: A Review and Synthesis of Recent Empirical Studies. Psychological Bulletin, 1993, Vol. 113, No. 1, 164-180. - also published in Hertzig, Margaret E. (). Annual progress in child psychiatry and child development 1994. Psychology Press. pp. 321–356. ISBN 0876307446. 
  32. ^ Gauthier, L., Stollak, G., Messe, L., & Arnoff, J. (1996). Recall of childhood neglect and physical abuse as differential predictors of current psychological functioning. Child Abuse and Neglect 20, 549-559.
  33. ^ Briere, J. (1992). Methodological issues in the study of sexual abuse effects, Arhivat în , la Wayback Machine. Journal of Consulting and Clinical Psychology, p. 199.
  34. ^ Fergusson, D.M. & Mullen, P.E. (1999). "Childhood sexual abuse: An evidence based perspective," Thousand Oaks, California: Sage Publications.
  35. ^ Kendler KS, Bulik CM, Silberg J, Hettema JM, Myers J, Prescott CA (octombrie 2000). „Childhood sexual abuse and adult psychiatric and substance use disorders in women: an epidemiological and cotwin control analysis”. Archives of General Psychiatry. 57 (10): 953–9. doi:10.1001/archpsyc.57.10.953. PMID 11015813. 
  36. ^ Briere, J., & Elliott, D.M. (1993). "Sexual abuse, family environment, and psychological symptoms: On the validity of statistical control," Journal of Consulting and Clinical Psychology, 61, 284-288.
  37. ^ a b c http://download.omroep.nl/nos/docs/BNRMOntuchtDEF.PDF
  38. ^ Seksueel misbruik minderjarigen vrijwel altijd door bekenden (în neerlandeză), nos.nl,  
  39. ^ Convenția de la Lazanrote se poate descărca de aici

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Abuz_sexual_asupra_copiilor&oldid=16498388